Ingrijire nou nascut

Ce se intampla cu buricul?

Imediat dupa nastere, unul din manevrele la care este supus bebelusul tau este sectionarea cordonului ombilical si ligaturarea lui, pentru a evita sangerarea si respectiv infectia. Trebuie stiut faptul ca la nivelul cordonului ombilical se gasesc vase de sange, ce au avut rolul de a trasporta oxigenul si substantele nutritive la fat, care odata sectionate vor forma un rest al cordonului ombilical denumit bont ombilical.

Sectionarea si ligatura cordonului ombilical se poate face in diferite moduri si cu diferite materiale, in functie de protocoalele maternitatii in care ai nascut, cel mai important lucru fiind faptul ca totul este steril pentru a reduce la minim posibilitatea de infectie. Cel mai frecvent, cordonul ombilical este ligaturat cu o pensa sterila, din material plastic, de unica folosinta ce va cadea odata cu bontul ombilical. Din acel moment, in urmatoarele 7-10 zile bontul ombilical se va usca incetul cu incetul sau mai bine zis se va stafidii si va pica singur fara a vi nevoie de interventia medicului sau a ta ca parinte.

Medicul neontaolog iti va explica modalitatea de ingrijire al bontului ombilical, mereu cu o compresa sterila si in functie de tipul maternitatiii cu o solutie dezinfectanta, cel  mai frecvent sub forma de pudra. Nu trebuie sa apesi sau sa insisti foarte tare sau tragi de acel bont ombilical caci este foarte posibil sa sangereze acea zona si sa te sperii foarte mult.

Cel  mai important lucru este sa pastrezi o igiena corecta, cu hainute curate si schimbate la timp si cu comprese sterile mereu curate, conform indicatiilor medicului, pana in momentul in care va cadea acel bont. Atentie, cateva zile si dupa aceea trebuie sa ai grija de acea zona pana se va usca si vindeca complet.

Daca pe parcursul zilelor petrecute la domiciuliu, observi ca la nivelul zonei ombilicale apar modificari ale pielii, cum ar fi umflarea sau inrosirea sau aparitia unei secretii galbene sau verzui, este posibil sa fie o infectie prezenta si trebuie consultat mediul de familie sau medicul pediatru de urgenta pentru a putea aplica tratamentul necesar.